Author Archives: Bogdan Buzdugan

Spre performanța globală grație unui model de management inovativ

A tinde spre o performanță globală într-o organizație constă în căutarea sinergiei urmărind 4 axe:

  • O performanță economică durabilă;
  • O performanță socială (starea de bine a personalului întreprinderii);
  • Performanța în societate (un impact pozitiv al întreprinderii în societate);
  • Perfomanța în protecția mediului (conservarea mediului ambiant și optimizarea resurselor materiale și energetice).

Voința de a întreprinde cu adevărat acest demers, nu doar de a-l mima, de a stăpâni reperele adaptate, de exemplu ISO 26000, ca și de a avea resursele necesare, sunt condiții indispensabile, dar nu suficiente. Cea mai mare provocare a acestui demers este de a face echipele să adere la el în mod eficace și durabil, în ciuda diversității de conștientizare și motivare a fiecăruia referitor la acest subiect.

Iată o abordare inovativă a managementului schimbării și al celui al echipelor pentru a accepta această provocare. Ea constă în dobândirea de cunoștințe și punerea lor în aplicare în timp ce toată lumea le partajează progresiv în interiorul întreprinderii pentru a amplifica dezvoltarea proiectului

Principiile demersului

Dirijorul acestui demers, de preferință conducătorul întreprinderii, trebuie să controleze înainte de orice cât mai mult din următoarele 7 dimensiuni: gestionarea propriei funcții, managementul schimbării, valorile, leadershipul, comunicarea, al șaselea simț și preformanța globală. Pentru a fi mai precis, iată încă câteva precizări:

  • O bună gestionare a funcției sale reprezintă baza fără de care celelalte dimensiuni nu-și mai au rostul;
  • Stăpânirea metodelor de management al schimbării pentru a se adapta diferitelor circumstanțe;
  • Capacitatea de a evalua „sistemele de valori” ale persoanelor și ale organizațiilor și de a se adapta;
  • Un leadership capabil de a face să adere la proiectul său membrii propriului anturaj și de a contribui la emanciparea lor;
  • O capacitate de comunicare interpersonală aptă de pozitivarea relațiilor cu toate părțile implicate, de a se adapta la personalitățile cele mai dificile și de a stabili relații constructive cu toate generațiile și culturile, dacă contextul o cere;
  • Un al șaselea simț pentru a alia dimensiunile raționale și emoționale;
  • O puternică motivație pentru performanța globală a organizației sale și cunoștințele necesare pentru a contribui la ea.

Cu excepția existenței unei abilități naturale în aceste domenii, gestionarea acestor dimensiuni trece prin formarea profesională și punerea în practică a metodologiilor și a tehnicilor, care nu sunt studiate în totalitate în școli și universități. În continuare dau o listă, incompletă, evolutivă și personalizabilă, a unor metode care trebuie studiate. Ordinea lor este cea în care eu recomand ucenicia: MF4 (Gestiunea propriei funcții urmărind 4 axe), AIP (Atitudine Interioară Pozitivă), Relaxarea și utilizarea stării Alfa, Mind Store, Process Com, Spirala Dinamică, Leadershipul conștiinței depline, Lean Management, Comunicarea interculturală, Appreciative Inquiry, GPS (Global Performance System), activități legate de corp și de spirit (yoga și altele), Meditația de conștiință deplină.

Sigur că este greu ca cineva să dețină cunoștințe în toate aceste metode, cu ciclu lung de învățare, dar acest dirijor trebuie să se înconjoare de colaboratori sau parteneri complementari care le stăpânesc și cu care poate reflecta și acționa în deplină armonie.

Faza 1 – Lansarea proiectului de performanță globală

Șeful de orchestră poate lansa proiectul de performanță globală al organizației sale fără a stăpâni cele 7 dimensiuni citate. Gestionarea acestui proiect, condusă în paralel cu dezvoltarea sa personală permite îmbogățirea mutuală a celor două demersuri. Experimentarea în teren, formarea unor noi instrumente, priviri de ansamblu realizate în mod regulat și analize repetate vor îmbogăți atât omul cât și proiectul.

Faza 2 – Desfășurarea cunoștințelor

A doua etapă a acestei abordări inovative constă în desfășurarea celor 7 dimensiuni cât mai larg posibil în fața oamenilor cheie ai organizației printr-un demers de formare în metodologii, coaching și punere în practică în viața organizației. Partajarea metodelor și punerea lor în practica cotidiană de către membrii unui grup de manageri sau oameni cheie dezvoltă solidaritatea între ei și eficiența grupului. Acest demers aliind formarea, maangementul și coachingul necesită o bună selecție a persoanelor implicate, a cunoștințelor și eticii, care fac parte din elementele fundamentale ale abordării propuse.

Faza 3 – Amplificarea proiectului

În această a treia fază demersul de schimbare se accelerează, pentru că este dus înainte nu numai de șeful de orchestră, ci de o întreagă echipă sudată și eficace. Una dintre cheile succesului este exploatarea metodologiilor care permit analiza „sistemelor de valori” ale părților prezente și de a adapta managementul schimbării la gradul de conștientizare și de motivare a lor. De exemplu, o organizație dominată de motivații materialiste, de căutare a profitului și cu spirit carierist, nu este coaptă pentru a se angaja într-un demers în care perfromanța economică este pusă pe același nivel cu performanța socială și cea în privința protecției mediului. Un instrument în genul spiralei dinamice permite cartografierea organizației și analiza persoanelor cheie urmărind „sistemul lor de valori”, pentru a determina următoarea etapă în direcția obiectivului căutat (performanța globală), adaptată la motivația lor profundă.

Echipa de conducere poate apoi desfășura în sinergie metoda de conducere a schimbării adaptată, leasdershipul, comunicarea, al șaselea simț, cu scopul de a face să evolueze fiecare parte prezentă în ritmul propriu, orientând în același timp ansamblul organizației în direcția căutată.

Exemple de punere în practică

Acest demers pare adesea prea ambițios pentru a crea dorința de a fi lansat. De aceea vă prezint mai multe variante de punere în aplicare a principiilor sale, de la nivele parțiale la altele mai largi, care vă vor permite multora dintre voi să găsiți un ecou la una dintre problematicile pe care le trăiți și un grad de implicare adaptat capacităților.

Crearea unor întâlniri anuale calme și eficace

Introducerea în cadrul întrevederii anuale a întregului personal al unei întreprinderi de 90 de persoane, cu un moment de dialog între fiecare colaborator și managerul său despre modul în care acesta din urmă își exercită funcția, urmărind patru axe (motivarea, aptitudinea, cunoștințele, condiția exercițiului) a permis pacificarea și transformarea acestor reuniuni obligatorii, prost trăite înainte, în unele constructive și a contribuit la ameliorarea relațiilor ierarhice.

O mai bună cunoaștere de sine pentru a câștiga în eficacitate

Un conducător de întreprindere utilizează metodologia Process Com (metodă de comunicare permițând determinarea profilului psihologic al unei persoane, nivelul de stres, punctele forte, slăbiciunile și motivațiile unei persoane) în completă transparență cu colaboratorii săi cei mai apropiați. Acest lucru îi permite să-i cunoască mai bine, să-și adapteze managementul la profilurile și stările lor de moment și să-i facă să progreseze. În schimb, colaboratorii câștigă cunoștințe și în stăpânirea de sine, deci în eficacitate la locul de muncă. Unii dintre ei solicită o formare în metodologia Process Com pentru a putea difuza acest demers în rândul propriei echipe.

Aplicând același demers cu metodologia „Leadership de conștiință deplină” conducătorul permite managerilor să câștige în stăpânire de sine, capacitate de ascultare, respect față de ceilalți, creativitate, capacitatea de a lua decizii și simțul responsabilității.

Ameliorarea performanței dezvoltând spiritul de echipă

Organizarea efectivului unei uzine pe echipe, în jurul mijloacelor de producție pe care le folosesc și a obiectivelor economice, de calitate, de protecția mediului și de securitate pe care trebuie să le atingă împreună și într-un mod participativ, permite crearea unui sens al muncii lor. Demonstrându-le printr-un demers de management vizual și o bună comunicare impactul rezultatului echipei lor asupra celorlalți din uzină dă încă și mai mult sens și contribuie la performanța pe plan economic, de calitate de protecția mediului și de siguranță în ansamblul organizației.

Acest demers aplicat într-o uzină aflată în dificultate s-a tradus prin reușita restructurării economice, prin importante economii de resurse și stabilirea unui record al numărului de zile fără accidente de muncă în uzină.

Ameliorarea performanței globale prin metamorfoza culturii întreprinderii

Acum vorbim de o societate dominată în mod istoric de un management autocratic. în care șefii se impuneau prin forță și unde angajații fugeau de răspundere. Acestei societăți nu i se impun de către societatea mamă din străinătate decât obiective financiare și evoluează pe o piață dominată de conturi mari, foarte exigente, devorată de un război al prețurilor.

Noul director al acestei societăți se angajează într-un demers de căutare a performanței globale, constând în a răspunde provocărilor economice (rezistență la scăderea prețurilor, optimizarea rezultatelor, satisfacția clienților), de a pune factorul uman în centru (ameliorarea condițiilor de muncă, care lasă de dorit, și a da un sens muncii) și de a optimiza impactul întreprinderii asupra mediului (întreprinderea fabrică produse de securitate și era prea puțin preocupată de deșeurile sale poluante). El dorește să câștige în eficiență la nivelul întreprinderii jucându-se cu sinergiile dintre aceste 3 obiective.

Reînnoirea unei părți a comitetului de direcție și selecția managerilor cei mai deschiși către acest demers îi permite să construiască o echipă concentrată pe acest obiectiv triplu. La nivelul managerilor, conducerea schimbării se face într-un mod participativ. La nivelul restului personalului, temător în mod global și deresponsabilizat, demersul este focalizat pe punerea la punct a unei organizări riguroase, care respectă oamenii. Relația cu clienții este dezvoltată într-un spirit al căutării performanței (preț, calitate, termene de livrare).

În fine, raportarea către acționar este concentrată doar pe nevoia sa, performanța economică: optimizarea gestiunii fluxului de numerar și rezultatul financiar. Demersul se traduce, la capătul a 14 luni, prin satisfacția acționarului, a managerilor, care reușesc să se ocupe mai mult de viața personală, a unei mari părți a personalului și a principalilor clienți.

Abordarea propusă nu constă în a decreta sau a impune proiectul de performanță globală, ci de a pune la punct un ansamblu de metodologii și instrumente inovative, în sinergie, la toate nivelurile întreprinderii, de sus în jos, pentru a se adapta și a elibera energiile la toate nivelurile, pentru a orienta ansamblul organizației spre această performanță globală. Ea este deja pusă în aplicare cu succes în medii și sectoare variate, în diferite contexte economice și sisteme de valori.

Alte articole care s-ar putea să vă placă:

Emailuri – 5 erori de evitat pentru a fi citiți

Crearea propriei întreprinderi – cum să importați o idee din SUA

Întrebări pentru care trebuie să fiți pregătiți în cazul unei recrutări

5 chei pentru a deveni lideri

Share

Întrebări pe care trebuie să vi le puneți înainte de trimiterea unui email de marketing

Atunci când trimiteți un email de marketing este important să țintiți dincolo de obiectivul imediat de vânzare și să țineți cont de relația pe care vreți să o instaurați în timp cu clienții voștri. Scopul nu este pur și simplu de a vinde un produs, ci de a întări și a ameliora relația clienților cu brandul vostru. Pentru a elabora o strategie evidentă de la început, iată 6 întrebări pe care trebuie să vi le puneți înainte de a trimite un email de marketing.

Fiecare mesaj necesită creativitate

Pentru a evita emailurile prost țintite, trebuie să țineți cont de obiectivele voastre și să vă cadrați corespunzător comunicarea. În loc să vă concentrați pe vânzare, este mai bine să vă focalizați pe factorul uman. Dumneavoastră trebuie să examinați toate aspectele comunicării proprii înainte de a trimite un email și să treceți dincolo de lucrurile evidente. Pentru asta este necesară o doză de creativitate, care trece prin găsirea răspunsurilor la 6 întrebări care vă vor structura campania.

Cui trimiteți emailul?

Segmentarea clientelei trebuie să vă ajute să comunicați just și eficace cu fiecare categorie de clienți care necesită o abordare diferită. De exemplu, dacă adresați o ofertă de testare gratuită unui client care a plătit deja pentru acest serviciu, îi desconsiderați vechimea și fidelitatea. El poate să se simtă înțeles greșit, ceea ce poate altera relația comercială. Înainte de a trimite un mail este mai bine să țineți cont de calitatea fiecărui client și prospect, să triați corect obiceiurile și nevoile sau proiectele fiecăruia.

Ce vreți să obțineți?

Fiecare campanie de emailuri trebuie să aibă un obiectiv precis. Fără acest obiectiv, nu puteți incita la acțiune într-un mod concludent. Acest obiectiv poate fi diferit de la o campanie la alta, tocmai această varietate fiind cea care dă o anumită prospețime mesajelor dumneavoastră și evită orice plictiseală sau sentiment de hărțuire. Un email poate invita un client să se înscrie pe un forum de discuții care-l privesc, un altul să citească un articol, iar un altul să cumpere un produs sau un serviciu. Pertinența obiectivelor voastre vă întărește relația cu clientul.

Când trebuie să trimiteți mesajul?

Momentul din zi sau ziua săptămânii reprezintă un punct important, dar cel al ciclului de viață al clientului este mai important. Mesajul are cu adevărat un impact atunci când declanșează o reacție la destinatar, clientul istoric fiind adesea mai receptiv la un mesaj personalizat care-l interpelează într-o manieră bine direcționată. Găsirea unui tempo potrivit este crucială și doar gradul dumneavoastră de cunoaștere a clientului vă permite să alegeți mesajul de masă de care să vrea și el să profite sau campania dedicată pe măsură.

Unde va fi destinatarul când va citi mesajul?

Anumiți destinatari din baza voastră de date își consultă mailurile dimineața pe drum, pe smartphone, în timp ce alții le deschid doar la birou sau pe o tabletă în fața televizorului, la sfârșitul zilei când sunt deja acasă. Cunoașterea obiceiurilor lor de lectură vă ajută să înțelegeți în ce stare de spirit se află în momentul deschiderii mesajelor și vă puteți ajusta tirul în consecință.

De ce trimiteți acest mesaj?

Acest „de ce” ne readuce la obiectivul campaniei, iar în acest stadiu este important să validați faptul că acțiunea dumneavoastră va adăuga valoare și clientului nu numai întreprinderii voastre. Vă puteți dezvolta notorietatea, puteți avea un impact asupra comportamentului său sau să-l incitați să facă o nouă achiziție, dar mai ales trebuie să vă întrebați dacă mesajul dumneavoastră îi va aduce un plus, dacă va simți că a câștigat ceva.

Cum îi veți măsura eficacitatea?

Rata de deschidere și de clic sunt mijloacele cele mai curente pentru a măsura succesul unei campanii, dar ele nu arată întotdeauna întreaga eficacitate a acțiunii voastre. Traficul pe internet, eventualele twitturi după mesaj, cererile de informații pot furniza informații complementare. În acest fel puteți constata numărul de clienți care reacționează, chiar dacă nu se conectaseră la contul lor de 60 de zile. Succesul nu este întotdeauna măsurabil într-un mod foarte precis și trebuie să-l luați în considerare într-o manieră mai largă. Mesajele dumneavoastră vor fi mai puternice dacă adoptați o abordare centrată pe oameni, pe nevoile clientului, pe strategia voastră de construire a unei relații pe termen lung, care se va traduce printr-un impact comercial cuantificabil.

Alte articole recomandate:

Profilul pe rețelele sociale – atributele unei fotografii reușite

Transformarea digitală – cum să vă alegeți cel mai bun pilot

7 motive ale eșecului în interviul de recrutare

Urgență și management – un cuplu tiranic!

Share

5 idei preconcepute despre femeile director

Cum să facem să evolueze paritatea evitând în același timp un război al sexelor în întreprindere? Pentru a vă limpezi un pic ideile, analizez mai jos anumite idei preconcepute…

Voință, ambiție, motivație sunt trăsăturile de caracter ale oricărui conducător. Fie că este vorba de un bărbat sau de o femeie. Se reproșează adesea femeilor că nu ies suficient în evidență. Fie pentru că nu au destulă încredere în ele, fie pentru că așteaptă să vină cineva după ele și să le caute. Pentru a obține un post, nu trebuie numai să ocupi funcția înainte de a avea titlul, ci și să o reclami cu voce tare și convingere. O atitudine mai marcantă la femei decât la bărbați? Doamnelor, vă considerați mai carieriste decât egalii voștri? Domnilor, vă obțineți promovările fără a fi nevoile să le cereți?

Femeia director mai puțin tandră cu colegii

Rivalitatea între femei există la fel ca și cea între bărbați. Sexul nu are vreo importanță. Directoarele actuale sunt mai atente la generațiile care vin, care trebuie să poarte alte lupte și să-și depășească propriile obstacole. Ele îi încurajează, îi sfătuiesc sau chiar îi susțin. Dar se feresc de orice favoritism. Sunt competențele care primează. O dovadă a acestei solidarități echilibrate: numeroasele asociații profesionale care aliază feminitatea și rețeaua, puterea și întrajutorarea.

Femeia director, mereu în aceeași funcție

Este adevărat că cea mai mare parte a femeilor director ocupă în general posturi de directori de comunicare, resurse umane sau financiari. Și mai rar posturi de directori IT sau de directori tehnici. Cauza ar trebui căutată cumva în sistemul educativ? În ciuda bunelor rezultate în domeniile științifice, fetele sunt din ce în ce mai puțin prezente în facultățile de inginerie. O tendință dificil de inversat? Putem saluta inițiativele care încurajează femeile să îndrăznească mai mult în domeniul digital. Un sector vibrant, creator de bogăție și de locuri de muncă.

Aceleași directoare peste tot

Chiar așa? Câte femei în posturi de conducere vedeți în media? Sunt vizibili mai ales bărbații. Pentru că ei ocupă majoritatea acestor posturi. Sigur, se vorbește mult de egalitatea de șanse și întreprinderile sau autoritățile își iau multe angajamente. Dar în fapt, constatăm că sunt aceleași doamne care se rotesc pe diferite posturi. O deturnare a acestor declarații privind egalitatea de șanse sau transpunerea unei practici deja constatată la bărbați?

Femeia director face sacrificii importante

Cu orarele care se prelungesc, ele își „sacrifică” cu siguranță viețile pe altarul carierei. Dar la fel este și pentru omologii lor de sex masculin. Rare sunt acelea care au renunțat cu adevărat la maternitate. Ele au în general copiii mai târziu. O maternitate întârziată care se înscrie într-o tendință mondială. Iar în ceea ce privește renunțarea la feminitate, aceasta este o chestiune complet subiectivă și care ține de fiecare. Unele se joacă. Altele își marchează în acest fel individualitatea. Ele provoază chiar schimbări, îndrăznind să pună culoare în ținuta vestimentară. O revoluție! Lucide, femeile nu fac sacrificii… Poate că pur și simplu au încetat să mai vrea totul? Cel puțin așa sublinia Anne-Marie Slaughter, consiliera doamnei Hillary Clinton.

Alte articole care v-ar putea interesa:

Testați-vă leadershipul cu ajutorul codului rutier

Antreprenori – de ce sunteți niște eroi nebuni

Cum să reușiți în leadership

Economia colaborativă – o șansă pentru antreprenori

Share

6 pași către un interviu excepțional

Cele mai mici gânduri la un interviu fac multe persoane să simtă cum le trec toate sudorile. În multe feluri, procesul de intervievare poate cauza mult stres, iar oamenii se pot pierde cu firea. Ei pot fi moi ca terciul de mălai atunci când se așează până la urmă pentru „MAREA” discuție. Vă amintiți primul vostru interviu? Cum credeți că v-ați comportat?

Fie că sunteți începători sau veterani, interviul poate fi în orice situație un eveniment stresant în viața voastră. Teama de a fi respinși este mare și anticiparea eșecului poate fi groaznică. Genunchii moi, palmele asudate, golul din stomac și gura uscată sunt toate simptome ale persoanelor care se imaginează răspunzând la cea mai ucigătoare întrebare pe care o poate pune un intervievator: „Vorbiți-mi despre dumneavoastră.” Care, de fapt, nici măcar nu este din punct de vedere tehnic o întrebare, dar ați înțeles la ce mă refer.

În orice caz, ce-ar fi dacă ați deveni niște ași ai interviurilor și i-ați lăsa pe intervievatori cu gura căscată prin modul în care v-ați prezentat ca niște maeștri, iar ei nu ar avea altceva de făcut decât să vă angajeze?

Da, interviurile pot băga frica în oasele unora, dar în acest articol vreau să vă împărtășesc câteva tehnici și practici pentru a scăpa de ea.

Un CV foarte bun

Cv-ul este de obicei primul punct de contact pe care un potențial intervievator îl va avea cu voi. Astfel încât vă veți dori ca el să lase o impresie puternică celui care-l citește. Mai jos sunt câteva lucruri pe care trebuie și nu trebuie să le scrieți:

  • Dacă nu sunteți un tânăr absolvent, nu începeți CV-ul cu un obiectiv. Nimic nu indică amatorismul mai mult decât un început ca „Obiective”. În loc, începeți cu ceva mai simplu ca „Ansamblul calificărilor” sau „Despre”. Este mai succint și ușor de digerat.
  • Nu folosiți termenul de „Istoricul angajărilor”. Toți fac asta și nu veți fi decât un alt șobolan în turmă. Dacă vreți să ieșiți în evidență folosiți ceva de genul „Experiențe în carieră”. Vă va ajuta mai mult în a face o primă impresie.
  • Nu expuneți toate sarcinile zilnice de rutină de la un job la altul, pentru că asta e munca brută, care nu interesează pe nimeni. După ce că CV-urile sunt dificil de citit, vreți să le mai faceți și plictisitoare? În loc să vă enumerați sarcinile, exersați-vă verbul prin a arăta cum ați rezolvat probleme pentru companie sau ați ajutat la câștigarea banilor, la economia de timp și la creșterea eficienței. Cu alte cuvinte, ar trebui ca punctele voastre să înceapă cu: „Am dezvoltat un nou sistem care a economisit…”, „Am implementat o procedură care a mărit productivitatea cu X%”, „Am inventat o strategie care a adus XXXX lei în firmă în trei luni”… și așa mai departe. Și nu uitați să menționați realizările care sunt cel mai bine aliniate cu poziția pentru care sunteți intervievați.
  • Includeți-vă hobbyurile, premiile și munca pentru comunitate. E ceea ce vă definește. Contrar a ceea ce crede toată lumea nicio companie pentru care merită să lucrezi nu angajează mașini și cumpără oameni. Arătați-le cine sunteți. Mai mult, pentru că toți dezvăluie o mașină, veți ieși și mai mult în evidență și veți furniza combustibil pentru o conversație importantă și o posibilă conexiune a intereselor comune în timpul interviului.
  • Și nu includeți niciodată cerințe salariale. Chiar dacă firma insistă, luptați cu dorința de a vă conforma și spuneți-le că acest lucru preferați să-l discutați față-n față.
  • Verificați ortografia, gramatica, mai citiți-l o dată, salvați-l și trimiteți-l.

O super scrisoare de intenție

Compunerea unei scrisori de intenție excepționale este cu siguranță o artă, care poate fi stăpânită cu ușurință cu ajutorul câtorva puncte cheie. Amintiți-vă că scrisoarea de intenție merge împreună cu CV-ul, așa că ea se constituie într-o altă oportunitate de a vă prezenta cu adevărat. Nu o irosiți!

Mai întâi, țineți cont că ea nu este o autobiografie. Nu este nici o evidențiere fără sfârșit a multitudinii de premii și talente. Nimănui nu-i pasă cât de mult vă țineți respirația sub apă (cu excepția cazurilor în care ați aplicat pentru un post de scafandru). Le pasă însă de provocările pe care le întâmpină compania lor și de modul în care-i puteți ajuta să le depășească. Și singura persoană care le poate dezvălui acest secret sunteți dumneavoastră. Cel mai bun mod de folosință a scrisorii de intenție este acela de a vă alinia competențele și experiența cu poziția pentru care aplicați și cu obiectivele companiei. Pentru a face acest lucru, trebuie să folosiți un limbaj specific și să includeți anumite elemente pentru a ajunge la linia de sosire:

  • Începeți prin a vă introduce și a spune de ce îi contactați, în cuvinte cât mai simple;
  • Apoi, enumerați principalele cerințe ale postului și apoi arătați modul în care experiența voastră le acoperă nevoile;
  • Concluzionați cu o declarație îndrăzneață referitoare la obiectivele companiei lor și modul în care propriile voastre obiective se aliniază cu acestea;
  • Încheiați cu o formulă politicoasă și simplă.

Mai există o teorie, pe care și eu am aplicat-o, aceea de a nu folosi niciun „eu” în toată scrisoarea de intenție, de a vă pune în pantofii recrutorului și de a scrie din punctul său de vedere. Încercați-o, poate fi amuzant…

Cercetarea

Acest pas îi afectează pe toți ceilalți, în mod direct sau indirect. A-l sări înseamnă să dați apă la moară celorlalți concurenți, care s-ar putea să obțină biroul dorit de voi. Cdercetarea este vitală pentru procesul interviului și poate să însemne diferența dintre coșul de gunoi sau CV-ul care ajunge sub nasul directorului general.

Înainte de a vă prezenta la interviu, ar trebui să știți în ce vă băgați, să cunoașteți peisajul pentru a putea anticipa și naviga printre situațiile delicate. Fiți proactivi în a afla tot ce puteți despre companie, misiunea și oamenii ei. Făcută ca la carte, cercetarea ar trebui să acopere 3 zone cheie: compania, pregătirea și recunoașterea.

În privința companiei, trebuie să ajungeți să știți tot ce este posibil despre ea:

  • Interesați-vă despre produsele și/sau serviciile pe care le oferă și concentrați-le într-o singură frază ușor de memorat;
  • Treceți prin website și prin orice alte materiale din care puteți extrage esența misiunii companiei;
  • Asigurați-vă că știți tot ce se poate afla despre câștigurile lor pe ultimele 12 luni, iar dacă reușiți să vă dați seama și de ce acestea au fost la acel nivel, este și mai bine;
  • Aflați despre orice proiect special la care compania lucrează ori pe care îl sponsorizează;
  • Aflați despre orice premiu primit pentru servicii publice.

În privința pregătirii, n-am auzit pe nimeni să fie acuzat că s-a pregătit prea mult:

  • Studiați ceea ce ați descoperit prin cercetare și asigurați-vă că știți suficiente lucruri pentru a purta o conversație fără stres;
  • Dacă este posibil, faceți o simulare de interviu cu o persoană proeminentă din acea industrie. S-ar putea să aflați multe lucruri pe care nu aveți cum altfel;
  • Găsiți cele trei cuvinte cu care vă puteți descrie și fiți gata să dați exemple asupra modului în care v-ați folosit aceste trăsături în trecut. Dacă aveți nevoie cereți ajutorul prietenilor, familiei și colegilor;
  • Aflați valoarea corectă de piață a salariilor plătite pentru poziția respectivă, la nivelul dumneavoastră de experiență. Faceți mai multe comparații cu diferite firme și industrii, dacă este posibil.

În privința recunoașterii, nu o faceți și cercetarea și pregătirea ar putea fi făcute degeaba:

  • Luați mijlocul de transport pe care-l veți utiliza pentru a merge la interviu în timpul orelor de vârf pentru a verifica de cât timp aveți nevoie și apoi adăugați cel puțin 30 de minute;
  • Vizitați locația unde va avea loc interviul dimineața, pentru a vedea când vin oamenii, cu ce sunt îmbrăcați și dacă au sau nu o cafea în mână;
  • Găsiți o cafenea în apropriere unde puteți sta în așteptarea interviului.

Odată trecuți prin aceste trei puncte sunteți înarmați până-n dinți pentru interviu. Dar încă nu ați terminat!

Disciplina

O impresie se formează despre voi în primele 3 minute ale întâlnirii cu cineva. Mulți dintre noi decid dacă ne place o persoană sau nu în mai puțin de-atât. Ce înseamnă asta în cazul unui interviu de recrutare? Că vreți să păstrați o disciplină. Hotărârea dumneavoastră în pregătirea interviului vă poate decide soarta încă înainte de a deschide gura în timpul interviului.

De fapt, ceea ce spuneți înseamnă mai puțin pentru oameni decât ceea ce faceți. Este un vechi clișeu, dar este universal valabil – acțiunile voastre sunt mai gălăgioase decât vorbele… de o mie de ori.

Și iată câteva reguli simple de urmat atunci când vine vorba de disciplină la interviu:

  • Fiți la interviu la timp, adică ajungeți cu maxim 20 de minute mai devreme, dar nu cu mai puțin de 10 minute mai devreme. Acest lucru vă dă timp să vă puneți haina în cuier, să acceptați cu amabilitate o cafea de la asistentă, să vă relaxați și să vă adunați gândurile.
  • Folosiți baia înainte de interviu, mai ales pentru a verifica că totul este în regulă și pentru a nu avea surprize în timpul discuției.
  • Reglați-vă nivelul emoțional, nu vreți să fiți nici prea rece, dar nici un cowboy care trage în tot ce mișcă.

Killer instinct

Aici trebuie să străluciți, atunci când combinați cercetarea deosebită și pregătirea cu tupeul, farmecul și carisma proprie. Combinația acestor elemente vă va da acel Killer Instinct. Acum că sunteți gata și porniți să obțineți ceea ce vă doriți, veți trata cu calm și încredere întrebările ambigue ca „Așadar, vorbiți-mi despre dumneavoastră.”

Ceea ce vrea de fapt să afle intervievatorul este cum și de ce v-a adus experiența voastră acolo și cum vor beneficia ei de această asociere. Cu acest lucru în minte, vă va fi mult mai ușor să vă concentrați răspunsul asupra faptelor din viață cu legătură directă cu compania și poziția pentru care dați interviul.

Aceasta nu este o invitație la a vă povesti viața, ci una de a-i spune interlocutorului totul despre dumneavoastră în măsura în care poate conta cel mai mult pentru el și compania sa. Trebuie să-i dați doar suficiente informații pentru a-i stârni interesul și să lăsați cumva ușa întredeschisă ca o invitație de a afla mai mult dacă alege să facă asta.

Un alt element important, legat de acest killer instinct, este refuzul politicos. Acesta reprezintă arta de a refuza să răspundeți la o întrebare nepotrivită, lăsându-l pe interlocutor fericit cu acest lucru sau cel puțin cu respectul față de poziția dumneavoastră. Acesta este de obicei un moment terifiant pentru mulți, deși nu ar trebui să fie. Un asemenea moment apare când se pune întrebarea referitoare la bani. „Deci care sunt cerințele dumneavoastră salariale?” sau „Cât câștigați la jobul actual?”

Dar până la urmă, ce legătură are această întrebare cu interviul? Absolut niciuna! Și atunci de ce e pusă? Pentru că este o mare oportunitate pentru intervievator să obțină 2 lucruri:

  • Să vadă cât de încrezători sunteți și dacă puteți gândi rapid;
  • Să verifice dacă cerințele dumneavoastră salariale se încadrează în grila lor.

Indiferent de motiv, totuși, aceasta este o întrebare pe care trebuie să o îndepărtați cu orice preț într-un interviu. Nu contează la ce nivel sunteți în carieră; această întrebare este tabu pentru ambele părți. Vă plasează automat într-o cutie din care nu mai puteți ieși. Răspunzând la această întrebare v-ați încredințat practic soarta intervievatorului pentru că el păstrează mingea și decide unde aterizează. Dacă vi se pune această întrebare, rămâneți calmi, faceți o pauză și apoi răspundeți cu încredere ceva de genul:

„Dacă vreți să discutăm despre salariu, aș prefera să discutăm ce salariu vi s-ar părea potrivit pentru această poziție din punct de vedere al valorii de piață și aliniat cu nivelul meu de expertiză.”

Răspunzând în acest fel, îndepărtați întrebarea și lăsați ușa larg deschisă pentru dialog și negociere. Mai mult, orice intervievator va fi presat să vă argumenteze sau să vă combată poziția. Cel puțin ei vă vor respecta și le veți fi arătat că aveți încredere și sunteți subtili. Un mare plus!

Orice ați face, nu răspundeți la această întrebare de frică. Nu am răspuns niciodată la această întrebare și am folosit diferite variante ale răspunsului de mai sus și au mers. Iar atunci când n-au fost acceptate s-a dovedit că oricum nu merita să lucrez pentru acea companie.

Finalul

Încă nu ați terminat. Chiar dacă totul a mers ca pe roate, așa cum ați planificat și vă simțiți foarte bine, nu trebuie să stricați tot neglijând câteva amănunte.

Trebuie să lăsați o impresie puternică pentru a obține postul. Nu este complicat dacă priviți totul ca pe un întreg, deși de cele mai multe ori nu pare așa. Fără a închide afacerea, toate eforturile de până atunci pot fi uitate. Nu uitați însă că intervievatorul a mai văzut probabil mulți candidați înaintea voastră și va vedea poate și mai mulți după. Nu puteți ști asta și este datoria voastră să fiți siguri că își va aminti de voi ca de niște persoane care au ieșit din haită.

Așa cum îmi spunea tatăl meu în tinerețe, trebuie să observați ce face mulțimea și să faceți invers. Acest lucru este adevărat în multe situații și cu siguranță în acest caz. În timp ce alții ar putea uita acest amănunt, voi trebuie să lăsați acea impresie memorabilă care-și va lăsa amprenta asupra tuturor celor pe care-i întâlniți. Acesta este momentul în care vă cristalizați toate eforturile de până acum, asigurându-vă că impresia pe care ați lăsat-o este de durată și pozitivă.

Pentru a obține acest lucru mai aveți trei pași simpli, care pot face totuși diferența:

  • Strângerea de mână de final – La sfârșitul interviului strângeți-i mâna intervievatorului în mod ferm și spuneți ceva de genul: „A fost o plăcere să vă întâlnesc și aștept cu nerăbdare întâlnirea noastră viitoare. Vă mulțumesc pentru timpul acordat.” Fostul președinte american Bill Clinton este faimos pentru acest tip de abordare, una profesională cu o nuanță personală, care face oamenii să se simtă apreciați. Folosiți-o!
  • În maxim 24 de ore de la interviu trimiteți un email intervievatorului în care-l lăsați să afle cât de mult v-a plăcut întâlnirea și că o așteptați pe următoarea. Mesajul dumneavoastră trebuie să fie succint și personalizat cu unul sau două detalii din timpul interviului. Acest lucru vă mărește importanța în ochii intervievatorului.
  • Așteptați 14 până la 21 de zile și dacă nu mai primiți niciun semn trimiteți un email de follow-up pentru a mulțumi încă o dată pentru interviu și a le cere să vă păstreze numele într-un fișier. Scopul este de a vă păstra numele în memorie, iar dacă mai apare o oportunitate să fiți primii chemați.

Ei bine aceștia sunt pașii și în funcție de cum îi executați șansele dumneavoastră pentru a obține jobul dorit pot crește considerabil.

Alte articole pe care poate le-ați ratat:

Dacă nu-ți prioritizezi singur viața, altcineva o va face!

Cum să anticipați și să dejucați întrebările unui recrutor

Comportamente nepotrivite pentru un lider

Cum să impresionați pe oricine în mai puțin de 30 de secunde

Share

A devenit oare cravata demodată?

Să fi devenit cravata desuetă? Astăzi, numeroase profesii o abandonează și numai sectoare tradiționale, cum ar fi băncile, instituțiile financiare sau marile grupuri opun rezistență și arborează în continuare cu mândrie, într-o manieră conformistă, costumul sumbru și cravata sobră. Proliferarea startupurilor va fi ea fatală cravatei? Cu siguranță că nimeni nu l-a văzut pe Steve Jobs cu cravată și nici pe unii investitori europeni, cum ar fi Xavier Niel sau Marc Simoncini. Dar oare pentru atâta lucru îi putem anunța deja condamnarea?

Startup, generațiile Y și X și cravatele

Noua economie și lumea digitală au renunțat la aceste artificii vestimentare. Această evoluție comportamentală a angajaților și directorilor în materie de ținută corespunde în mod larg unei schimbări de software și de cod de conduită. S-a dus timpul când doar analizând hainele unui angajat îl puteai atașa unui mediu profesional, unei meserii sau chiar unei culturi. Costumul și cravata era purtat de comunitatea de cadre superioare, mai mult sau mai puțin sumbru, mai mult sau mai puțin strict și vehicula o imagine și o apartenență arborată cu mândrie.

Un vânt de libertate cu noua generație de angajați

Vinerea decontractată – îmbrăcămintea casual – a venit pentru a perturba această monotonie de ton și această culoare gri convențională, iar adevărata turnantă a sosit o dată cu Steve Jobs, care a revoluționat aparența antreprenorului cu jeanșii săi și tricoul său negru pe gât. Ca un vânt de libertate care bate dinspre noua generație și își revendică autonomia. Această evoluție merge împreună cu cea a muncii, devenită din ce în ce mai nomadă, de oriunde, la distanță, telemuncă și teleconferințe. O manieră de a munci mai bine, de a concilia munca cu viața personală și de a fi mai productivi.

Sanctuarul cravatei și pământul virgin al gulerului descheiat

Coabitează în viața profesională sanctuarele cravatei și zonele sălbatice, în care gulerul descheiat este la ordinea zilei. Dacă trebuie să vă prezentați pentru prima oară într-un mediu profesional, pe care nu-l cunoașteți, este mai bine să vă înarmați cu o cravată, care reprezintă respectul unei norme pentru ocazii și pentru cei care vă vor primi. În orice caz, dacă observați că această bucată de pânză este nepotrivită în ochii celor care vă primesc, o puteți scoate cu ușurință. Ne putem da seama că aceiași angajați sau antreprenori, care se joacă de-a Steve Jobs în propriul startup găzduit de un incubator de afaceri, vor aprecia o cravată seara pentru a merge la o întâlnire, o aniversare și poate își vor pune chiar și un papion, ceea ce ne va trimite direct în secolul trecut… Nu, cravata încă n-a murit!

Cravata urmează moda și codurile, dar rezistă

Anumiți oameni au nevoie să poarte un costum și o cravată pentru a-și face treaba. Pentru ei, această bucățică de material înfășurată în jurul gâtului le permite o mai bună separare a personalului de profesional. Richard Branson a luat o foarfecă pentru a-i tăia cravata contravenientului, care, după el, ar fi fost mai fericit renunțând la ținuta de afaceri pentru că diminuează în mod paradoxal libertatea, în loc să lase pe fiecare să se exprime conform propriei sensibilități. Aceste evoluții nu înseamnă că a purta o cravată a devenit o amintire vagă a bătrânilor. Rămâne mereu dorința de a se îmbrăca bine și revenirea la costumul cu cravată este acum o soluție clasică și sigură, cu atât mai apreciată cu cât a devenit rară! Cravata a mai văzut și altele, ea urmează codurile modei, schimbă materialul, culorile, lățimea – între 1960 și 1980 ajunsese chiar la 14 centimetri – și sexul, ea fiind adoptată și de femei. 

Articole complementare:

În leadership nu ai nevoie de un titlu sau de vreo funcție!

Decizii instinctive pe care le veți regreta

Motive pentru care vă opuneți schimbării

Lecții despre schimbare

Share

3 puncte de atenție la realizarea unui studiu de piață

Ca mulți creatori de întreprinderi, poate că vedeți studiul de piață ca pe un demers rebarbativ, dar inconturnabil pentru a obține o finanțare. Și totuși el este indispensabil! Nu numai că el validează existența nevoii pe care o va satisface întreprinderea dumneavoastră, dar furnizează în același timp elemente referitoare la strategia care trebuie adoptată. Pentru a reuși acest exercițiu și a vă da seama de importanța unui studiu de piață, iată 3 puncte de atenție de subliniat.

Analiza concurenței directe și indirecte

În conformitate cu propriile observații, veți fi singura întreprindere care va răspunde nevoii pe care ați identificat-o în sectorul dumneavoastră. Prima întrebare pe care trebuie să v-o puneți în acest caz este: „sunteți sigur?”, iar cea de a doua: „reprezintă acest lucru cu adevărat un avantaj?”

La prima întrebare, să știți că creatorii de întreprinderi au tendința de a valida studiul lor de piață bazându-se numai pe concurenții direcți, adică aceia care propun o ofertă de produse/servicii identice. Ori este foarte probabil ca și alți actori să răspundă aceleiași nevoi, dar într-o manieră complet diferită! Gândiți-vă la tren și la avion; aceste două mijloace de transport total opuse răspund aceleiași nevoi (de deplasare rapidă), în timp ce oferta de servicii este complet distinctă!

La cea de-a doua întrebare, răspunsul ar fi în principiu negativ. În absența concurenților direcți și indirecți, fie că idea voastră de pornire nu este viabilă (nu există concurenți pentru că, de fapt, nu există o nevoie reală), fie vă poziționați într-un sector complet inovativ. Veți fi prima întreprindere care va deschide drumul pe care s-ar putea să fiți urmați de concurenți, care ar putea să se inspire din greșelile voastre pentru a-și optimiza strategia.

Trebuie de asemenea să notați că prezentarea unui studiu de piață argumentând că niciun concurent (sau mult prea puțini) nu rivalizează cu proiectul vostru nu e ceva bine văzut de către investitori. Este de asemenea important să disociați concurența directă de cea indirectă pentru a vă dovedi capacitatea de a vă segmenta piața.

Studiul de piață nu este un manual de școală

Citirea diferitelor analize ale unor organisme publice sau economice ajută la crearea unei idei despre sănătatea sectorului în care veți investi. Chiar dacă retranscrieți anumite elemente ale acestor analize, studiul nu se cantonează doar într-o serie de cifre și grafice! Listați ideile la care vă gândiți, adăugați-vă sentimentele și instinctele personale referitoare la concurenții pe care i-ați abordat, opiniile partenerilor comerciali și ale viitorilor clienți pe care i-ați întâlnit. Obiectivul este ca studiul vostru de piață să nu fie considerat neapărat un document școală, ci un jurnal de bord în care ideile și intuițiile voastre vor fi urmărite, validate și modelate pas cu pas, pe măsură ce avansați.

Chestionarul vostru nu trebuie să fie orientat

Chestionarul este instrumentul favorit al antreprenorilor în faza studiului de piață. Este cu adevărat foarte util pentru a valida potențialul ofertei dumneavoastră și modul în care produsele/serviciile voastre vor fi percepute de către clientelă. Pentru ca acest chestionar să fie eficace, trebuie să puneți întrebările cu viclenie! Referitor la buget, de exemplu, „ce preț ați fi gata să plătiți pentru produsul nostru?” nu va primi un răspuns sincer (toată lumea va pune prețul cel mai mic). Privilegiați un ansamblu de întrebări ocolite, de exemplu „care este bugetul dumneavoastră actual pentru acest tip de produs?” apoi „de la ce concurent cumpărați?”, iar la final „ce credeți despre raportul lor calitate/preț?”, care vor da o viziune mai realistă. Subtilitatea este cheia unui chestionar reușit!

Oricare ar fi cantitatea de informație recoltată, studiul de piață servește la validarea existenței nevoii la care va răspunde întreprinderea voastră, dar și a strategiei optime pentru a pătrunde pe piață. Dacă nu aveți răspuns la aceste întrebări, înseamnă că studiul vostru nu este încă finalizat!

Alte articole care s-ar putea să vă placă:

Gestionarea cu succes a conflictelor prin tehnica scării

Interviul de recrutare – tactici pentru obținerea răspunsurilor dorite de la un candidat

Cum să vă faceți fericiți salariații și să-i fidelizațiÎntrebări pertinente pe care candidații le pot pune în cadrul interviurilor de recrutare

Share

30 de răspunsuri patetice la întrebările din cadrul interviului de recrutare

Aceste răspunsuri la întrebările cele mai comune în cadrul unui interviu de recrutare demonstrează fie o lipsă completă de pregătire din partea celui care caută un job, ori o lipsă completă de înțelegere referitor la cum poate avea succes în cadrul interviului. Indiferent de cauză, rezultatul va fi același: niște oportunități ratate!

Ce știți despre noi?

Această întrebare este pusă adesea la începutul interviului. Nu este o întrebare la care este greu de răspuns, dacă sunteți pregătiți.

Nu dați aceste răspunsuri:

  • Nimic. (Și atunci de ce ați mai aplicat???)
  • Că aveți această poziție deschisă.
  • Am auzit că plătiți bine.

Care sunt cele mai mari slăbiciuni pe care le aveți?

Aceasta este o întrebare obișnuită și nu necesită multă pregătire. Și totuși, trebuie să fiți pregătiți!

Acestea sunt răspunsurile perdante:

  • Nu am niciuna. (Uimitor și de necrezut!)
  • Am atât de multe încât e greu să aleg.
  • Nu sunt prea bun la scris. (muncă de secretariat)
  • Nu-mi place să am de-a face cu oameni dificili. (muncă necesitând contactul cu clienții)
  • Nu sunt prea bun la matematică. (o muncă de analist)
  • Nu mă descurc cu ultimele versiuni Microsoft Office. Cel mai mult îmi place Office 97.

De ce vreți să munciți aici?

Este șansa voastră să demonstrați ce știți despre angajator și să arătați ce aduceți în cadrul jobului, evidențiind beneficiile aduse angajatorului (nu vouă) în cazul în care vă angajează. O mică laudă la adresa companiei – dacă sunteți sinceri – este potrivită, dar nu exagerați.

Aceste răspunsuri sunt goale de conținut și se concentrează doar pe avantajele candidatului:

  • Mama mi-a spus că îmi trebuie un job. (Un candidat supermotivat!)
  • Pentru că arăt foarte bine în uniforma voastră!
  • Pentru că ajung imediat pe jos de la locuința mea.
  • Pentru că am înțeles că oferiți discounturi importante angajaților.

De ce ar trebui să vă angajăm?

Această întrebare este o oportunitate de a vă face propriul pitch de vânzare, orientat spre avantajele angajatorului, nu pe cele obținute de voi pentru că aveți un job (asta înțelege deja angajatorul).

Majoritatea acestor răspunsuri sunt îngrijorătoare:

  • Nu știu. (Nici angajatorul n-o să știe.)
  • Pentru că nimeni altcineva nu mă va angaja.
  • Pentru că sunt șomer.
  • Pentru că sunt disperat.
  • Am nevoie de bani.
  • Am nevoie de un loc de muncă.

Vorbiți-mi despre dumneavoastră

Aceasta nu este o invitație de a vă mărturisi cele mai mari speranțe sau păcate. Este doar o altă oportunitate de a-i arăta angajatorului în ce fel competențele și experiența voastră se potrivesc cu cerințele postului pe care-l are disponibil. A nu avea nimic de spus poate fi interpretat de către angajator ca o lipsă de interes și/sau o lipsă de pregătire.

Aceste răspunsuri nu-l vor inspira pe recrutor să recomande angajarea acestor candidați:

  • Nu sunt prea multe de spus. (Da’ ce, sunteți spion profesional?)
  • Adevărata mea profesie este cea de muzician rock. Sunt percuționist. Dar ne-a părăsit agentul, așa că nu mai avem alte angajamente pentru restul anului. Suntem în căutarea unui nou agent și sper să începem treaba cât mai curând. Eu, de fapt, asta fac.

Aveți vreo întrebare?

Candidații se împușcă adesea singuri în picior cu această întrebare, așa cum veți vedea în exemplele de răspuns. Voi ați angaja oamenii care v-ar da unul dintre aceste răspunsuri? Nici eu!

Și da, trebuie să aveți întrebări de pus! Dar nu astea:

  • Va trebui să fiu testat antidrog înainte de angajare? Cât timp voi avea la dispoziție?
  • Nu.
  • Faceți o verificare de background?
  • Îmi veți verifica referințele?
  • Cât de des primesc oamenii măriri de salariu la voi?
  • Acoperiți zilele de boală? La câte am dreptul în fiecare lună?
  • Câte zile de concediu primesc?
  • Cât de mare este discountul pentru angajați? Există o limită de cunpărături? Este în regulă dacă revând?
  • Vreți să ieșim la o bere după ce terminăm interviul?

Majoritatea acestor răspunsuri erau premature sau pur și simplu deplasate. Să nu credeți că a nu avea nicio întrebare de pus este o dovadă de respect. De fapt, a nu avea întrebări demonstrează o lipsă de interes și faptul că nu ați înțeles ce înseamnă o întrebare potrivită.

Alte articole interesante:

Cum să gestionați un feedback care vă ofensează

Interesul de a vă defini reușita pentru a o atinge mai ușor

Managementul de tranziție, un briceag elvețian al transformării organizațiilor

Secretul multiplicării vânzărilor: tăceți!

Share

5 modalități prin care liderii importanți dau sens muncii angajaților

Conform Harvard Business Review, „șefii excepționali încearcă să dea sens muncii și să o facă plăcută pentru angajați. Și ei au succes atunci când aderă la câteva practici recunoscute.”

Sunt de acord cu aceste practici și aș vrea să facem un pas înainte și să vă ofer un instrument care vă va ajuta să întăriți fiecare regulă.

5 „reguli” pe care le urmează cei mai buni șefi

„Coordonați persoanele, nu numai echipele. Atunci când vă aflați sub presiune, puteți uita că angajații au interese, abilități, scopuri și stiluri de învățare diferite. Dar este important să înțelegeți ce face fiecare persoană să se miște pentru a vă putea adapta interacțiunile cu ei.”

Cei mai mulți dintre noi reacționăm în moduri predictibile și avem șabloane comportamentale și de discurs predictibile. Nu-i de mirare că alții ne prind așa ușor în cârlig… și nu e de mirare că pare virtual imposibil să ajungi la anumiți oameni.

Și totuși ca lider predictibil, vă compromiteți abilitatea de a influența și a schimba comportamentul altuia, ceea ce este adesea crucial pentru accelerarea rezultatelor, sporirea veniturilor sau asigurarea unei creșteri sustenabile. În timp ce o mare parte a influenșării înseamnă a-i face pe oameni să se simtă în siguranță, să le dați sentimentul de apartenență și că sunt importanți, uneori trebuie să aranjăm faptele fără menajamente. Capacitatea de a trece dintr-o postură în cealaltă este o competență cu o imensă valoare în leadership.

„Insistați asupra sensului. Inspirați oamenii cu o viziune, prin fixarea unor ținte provocatoare și prin articularea unui scop clar. Nu vă bazați doar pe avantaje de tipul bonusurilor sau a măririlor salariale.”

Am făcut-o cu toții. Am așezat pe fiecare și i-am explicat. Și minunea minunilor, aproape niciunul nu a înțeles sau nu a acționat în conformitate cu explicația noastră detaliată. „De ce nici măcar nu au ascultat?” ne-am  întrebat singuri. „De ce fac încă X, când trebuie să învețe Y ca să reușim?” Și tot așa.

Greșeala nu se află în strategie. Și nici în inteligența echipei dumneavoastră. Problema este că nu au gândit-o ei – nu au avut acel moment de „aha”, care i-ar fi ajutat să contribuie cu propria lor piesă la puzzle.

Atunci când oamenii rezolvă o problemă pentru ei, primesc o mulțime de neurostimuli. Ei înțeleg acel „de ce”. Și obțin asta prin rezolvarea puzzlelului cu forțe proprii.

„Concentrați-vă pe feedback. Folosiți în mod regulat (cel puțin o dată pe săptămână) conversațiile unu la unu pentru coaching. Faceți feedbackul clar, onest și constructiv.”

O echipă bine orchestrată depinde de fiecare pentru a-și face treaba la momentul când se presupune că o face, obținând rezultatele pe care ar trebui să le obțină. De aceea avem nevoie de consecințe – ele ne reamintesc că dacă nu ne ținem angajamentele, acest lucru va atrage repercursiuni.

„Nu vorbiți doar – ascultați-i. Expuneți probleme și provocări și apoi puneți întrebări pentru a implica întreaga echipă în generarea soluțiilor.”

Cum e comunicarea în compania voastră? Este directă și eficientă, îndreptată spre obținerea rezultatelor și creșterea conectării? Sau fiecare vorbește mult fără să spună nimic care să miște acul?

Rezultatul? Ședințele care sunt eficiente, efective, vă păstrează echipele fericite și acestea vor realiza totul cu o mare responsabilitate. Mai mult, vor reduce frustrările și dezangajarea membrilor echipei.

„Fiți consistenți. Fiți deschiși spre ideile noi în stilul dumneavoastră de management, în viziune, așteptări și feedback. Dacă schimbarea devine necesară, conștientizați-o rapid.”

A cere feedback este un instrument foarte puternic. Unul care poate fi folosit cu succes pentru maximizarea angajamentului și a creșterii. Dar asigurați-vă și că planificați și investiți resurse în follow-up.

Problemele apar atunci când un lider cere feedback și fie că nu face nimic pentru a se îmbunătăți ori încearcă să găsească sursa criticii pentru a o pedepsi. Persecutarea cuiva, care și-a asumat riscul de a răspunde la cererea voastră, este în mod evident ceva care distruge încrederea.

Rezultatul?

Veți avea o cultură de tip SmartTribe, unde chiar și în fața schimbării și a creșterii, echipa voastră va fi concentrată și va comunica cu claritate și în mod direct. Tribul vostru va fi neobișnuit de responsabil față de promisiunile făcute și cu o influență crescută. Și fiecare membru va avea energia și entuziasmul pentru a face ceea ce trebuie făcut, în mod consistent.

Alte articole:

Portretul angajatului ideal

Încă nu este înțeleasă diferența dintre schimbare și transformare

Comportamente periculoase de evitat pentru a reuși

Accelerați creșterea afacerii dumneavoastră printr-o cultură creativă

Share

7 modalități pentru a identifica și a evolua cu tendințele din industrie

Puteți ține pasul și participa la schimbări sau puteți ignora schimbările și să-i lăsați pe alții să vă depășească. Fie că vă place sau nu, industria voastră se schimbă. Totul se schimbă; s-a întâmplat întotdeauna și va continua să se întâmple.

Nu știu ce faceți voi, dar eu prefer să țin pasul cu tendințele industriei în care activez. Nu este întotdeauna ușor, dar am reușit să recunosc și să mă schimb odată cu ceea ce se întâmpla în domeniul meu. Pentru a vă ajuta să faceți la fel, iată șapte modalități prin care le puteți identifica și puteți evolua o dată cu tendințele din industria voastră.

Profitați de cercetările din industrie și de rapoartele referitoare la tendințe

Unul dintre cele mai simple lucruri pe care le puteți face pentru a recunoaște mai bine tendințele este să citiți rapoartele de cercetare sau ghidurile de soluții. Adesea, liderii din industrie realizează cercetări originale și își adună rezultatele într-un raport cuprinzător. Acordându-vă timpul necesar citirii lui, dincolo de rezumat, puteți aproape întotdeauna găsi ceva valoros și relevant referitor la tendințele din spațiul dumneavoastră profesional.

Ca director de firmă și mie îmi place să citesc articole foarte variate pentru a fi cât mai bine informat referitor la tendințele în management, leadership, recrutare, dezvoltare personală, etc. Aceste rapoarte și articole nu conțin adevăruri absolute, dar citind o mare varietate dintre ele vă poate ajuta să vă integrați în peisaj și să simțiți încotro se îndreaptă lucrurile. Și puteți utiliza aceste informații pentru dezvoltarea discursurilor în conferințe sau prezentări ori pur și simplu pentru a fi siguri că vă ghidați compania în direcția bună.

Urmăriți în mod regulat publicațiile și factorii de influență din industria voastră

Hai să fim cinstiți, nici nu avem timp și nici nu dorim să citim orice raport interesant pe care-l produce un lider din spațiul nostru. Dacă nu puteți să citiți prea mult, o bună alternativă este să survolați blogurile și publicațiile de top din industria voastră în fiecare zi.

O mulțime de articole din aceste publicații vor face referire la date din rapoarte mai lungi, pe care nu ați avea timp să le citiți oricum în întregime, așa că puteți totuși primi acea informație într-un format mai conversațional și mai ușor de digerat. În multe dintre articolele mele includ date din diferite rapoarte, împreună cu considerațiile și experiențele mele personale, ajutând în acest fel cititorii mei să evolueze în ton cu tendințele.

Folosiți diferite instrumente și sisteme analitice pentru a identifica direcția spre care se îndreaptă tendințele

În funcție de industria, audiența, scopurile voastre și chiar de mărimea companiei dumneavoastră, diferite instrumente și sisteme de măsură se vor dovedi importante în identificarea tendințelor. De exemplu, o echipă de marketing poate folosi instrumente ca Google AdWords și Moz pentru a evidenția mai exact cuvintele cheie și căutările, iar de acolo poate fi analizată imaginea de ansamblu, dar și detaliile pentru a evolua o dată cu tendințele. Orice ați utiliza, este important să folosiți instrumente variate împreună (de la Google și până la propriul sistem CRM pentru crearea unor șabloane analitice adaptate) pentru a urmări obiceiurile clienților voștri, orice corelații într-o audiență specifică, dar și propria voastră performanță.

Făceți-vă un obicei din a vă înconjura cu oameni inteligenți

Ați auzit vreodată vorba asta: „dacă sunteți persoana cea mai inteligentă dintr-o încăpere, ați greșit încăperea”? Ei bine este adevărată, mai ales atunci când vorbiți despre tendințe și despre cum să faceți ca întreprinderea dumneavoastră să evolueze o dată cu ele.

Mi s-a întâmplat să particip la două conferințe într-un interval scurt de timp și între ele am simțit că sunt mult mai puține surprize în unghiurile moarte, iar mulțimea de oameni inteligenți de la acele evenimente m-a ajutat să iau mai bine pulsul direcției în care se îndreaptă industria.

Construiți-vă și mențineți un grup de sfătuitori apropiați

„Grupurile de consultanți” nu m-au impresionat niciodată, nici măcar în tinerețe, și, ca să fiu sincer, nici acum nu-i prea bag în seamă. Formalitatea și structura acestor grupuri pare să înghețe elementele conversaționale sincere, care fac o relație atât de  valoroasă. În locul lor îmi păstrez un grup de prieteni, colegi și parteneri, ca un grup informal de sfătuitori. Împreună ei sunt capabili să-mi arate tot felul de perspective diferite, să mă ajute să văd lucruri care nu-mi apăreau înainte pe radar și să zăresc ce apare după colț. Și eu pot face același lucru pentru ei.

Puneți întrebările care trebuie și ascultați-vă clienții

Să nu vă fie teamă să vă întrebați clienții actuali ce se vede pe radarele lor și ce văd ei ca viitoare necesități în domeniu. Puteți obține indicații solide referitoare la tendințele generale și puteți începe să dezvoltați planuri mai specifice pentru creșterea companiei voastre și pentru a servi mai bine clienții de-a lungul drumului. Îmi place să iau cina cu diferiți clienți, să aud mai multe despre planurile lor pentru următorii cinci ani și să aflu cum îi putem ajuta pe parcurs.

Învățați să acceptați și chiar să îmbrățișați schimbarea

Ne-am luptat de multe ori cu această idee în trecut, cu echipe care se temeau de schimbare sau refuzau să evolueze. Și am înțeles cât de greu este să încerci ceva diferit, mai ales atunci când te afli în zona de confort și lucrurile merg bine.

Totuși, dacă vă simțiți prea confortabil și vă adaptați la tendințe prea târziu, un competitor s-ar putea să vă depășească. Și atunci, în loc să o luați înaintea acestor tendințe, veți încerca disperați să recuperați întârzierea, ceea ce va crea mai multe probleme. Acceptarea tendințelor și a schimbării ca fapte de viață și îmbrățișarea lor vă poate ajuta să evitați aceste lucruri.

Fie că sunteți gata pentru ele sau nu, tendințele schimbă industriile în fiecare zi. A ști ce vine de după colț și a face compania să evolueze conform acestor schimbări vă poate păstra competitivitatea.

Articole complementare:

O metodă pentru a reuși să vorbiți în public

Repere simple pentru a fi un lider încrezător în sine

Puterea cuvintelor pentru un bun management al colaboratorilor

Cum să vă motivaţi stilul de leadership pentru succes

Share

4 instrumente necesare oricărui freelancer pe drumul spre succes

Fiecare freelancer trebuie să-și cultive o listă de instrumente fără de care nu poate funcționa. Iată mai jos patru dintre acestea, care vă ușurează munca și permit afacerii voastre să avanseze cu pași mai mari și mai rapizi.

Un soft de contabilitate

Este foarte important ca fiecare freelancer să-și trateze afacerea ca un profesionist. Uneori, pentru că freelancerii pot lucra oricând vor, sunt delăsători în privința finanțelor afacerii lor și a contabilității. Totuși, software-ul de emitere a facturilor online face lucrurile foarte simple. Se pot folosi asemenea softuri pentru emiterea și transmiterea facturilor, urmărirea cheltuielilor și plata subcontractorilor.

Un computer bun

Mulți freelanceri au un buget strâns și este de înțeles. Totuși, freelancerii depind de laptopurile lor pentru că le folosesc tot timpul. Eu personal cred că trebuie să-și cumpere un computer bun, cu un procesor puternic, de ultimă generație, mai ales antreprenorii digitali. Deși poate părea o idee bună să vă cumpărați un laptop ieftin de Black Friday sau în altă perioadă de super-reduceri, este preferabil de fapt să economisiți timp cu un laptop performant, de calitate, pe care-l veți folosi multă vreme.

Un loc unde să lucrați

Sigur, „work anywhere, any time and on any device” este la modă, dar este bine ca după câteva luni să aveți propriul vostru birou. Puteți lucra foarte multă vreme online, din camera voastră sau dintr-o cafenea. Poate că v-ați transformat o cameră din propriul apartament în birou sau, de ce nu, într-un studio video, dacă produceți conținut video pentru clienți. Nu cred că este nevoie să insist spunându-vă că în scurtă vreme vă veți uita după spații mai mari unde să vă instalați biroul.

Sigur, propria mea experiență spune că nu aveți nevoie de un birou pentru a conduce o activitate profesională ca freelancer. Totuși, existența unui spațiu adecvat în care să munciți, cu citate inspiraționale, cu poze pe pereți și o listă a obiectivelor, reprezintă o mare motivație de a merge la muncă. Și este și mai bine atunci când mai există și o ușă, pe care să o puteți închide atunci când este timpul să vă opriți din muncă.

O rețea incredibilă

Oamenii și mai ales prietenii nu sunt chiar „instrumente”, dar în multe feluri existența unui grup puternic de prieteni care sunt la rândul lor antreprenori vă poate ajuta cu siguranță afacerea să crească. Am niște oameni, nu foarte mulți, cu care discut de câteva ori pe lună și învăț lucruri noi de fiecare dată. Ei împărtășesc idei noi și instrumente cu care au venit în contact, numele persoanelor care i-au ajutat să facă anumite lucruri. Rețeaua mea este cu siguranță cea mai valoroasă parte a businessului și fără prietenii mei antreprenori nu aș fi ajuns atât de departe.

Deci dacă sunteți un freelancer, boboc sau experimentat, asigurați-vă că aveți cele patru instrumente de mai sus. Fiecare dintre ele vă va ajuta să vă profesionalizați afacerea și să munciți mai bine și mai eficient o dată cu trecerea timpului.

Articole complementare:

Interviul de recrutare – întrebări pentru care trebuie să fim pregătiți

Reinventarea stilului de management în cinci pași

A fi manager în contextul actual

Exemple de practici manageriale inovatoare în lume – colaborare, creativitate și inovare

Share